Un nume de fată poate fi frumos în două feluri. Sună bine sau înseamnă ceva bun. Cele mai iubite le au pe amândouă, iar româna e darnică aici, pentru că a păstrat și numele vechi din calendar, în forme îndulcite de sate, și cuvinte întregi devenite prenume. Pentru fetițele care se nasc în 2027 am ales nume de fete românești la care sensul sau povestea se pot spune într-o propoziție.
Nu am pus sensuri pe ghicite. La câteva nume foarte iubite veți găsi doar istoria lor.
Numele din calendar și formele lor românești
Numele sfintelor au venit din greacă și din ebraică, dar fiecare a prins la noi forme proprii. De multe ori forma românească e mai caldă decât originalul.
| Numele | Ce înseamnă | Forme românești |
|---|---|---|
| Maria | numele Maicii Domnului | Mărioara, Măriuca, Marica |
| Ana | din ebraică, „har, îndurare” | Anca, Ancuța |
| Elena | din greacă, legat de obicei de lumină | Ileana, Ilenuța |
| Ioana | „Dumnezeu s-a milostivit” | Oana, Ionela |
| Ecaterina | prin tradiție, „curată” | Cătălina, Catrina, Catrinel |
| Elisabeta | „Dumnezeu este jurământul meu” | Eliza, Saveta |
| Teodora | „darul lui Dumnezeu” | Tudora, Dora |
| Irina | din greacă, „pace” | Irinuca |
| Sofia | din greacă, „înțelepciune” | Sofica |
| Zoe | din greacă, „viață” | Zoița |
| Anastasia | din greacă, „înviere” | Tasia |
| Parascheva | nume grecesc de calendar | Paraschiva |
Formele din ultima coloană pot sta singure în certificat. Ileana, Oana, Cătălina și Anca sunt de mult nume de sine stătătoare, iar Catrinel și Ilinca, cea din urmă făcută de la Ilie, au urmat același drum.
Produse recomandate
Nume de doamne și de domnițe
Cronicile nu au păstrat multe nume de femei, dar cele care au rămas sunt memorabile.
- Oltea, mama lui Ștefan cel Mare.
- Voichița, soția aceluiași domn.
- Ruxandra, forma românească a Roxanei, purtată de mai multe domnițe.
- Stanca, soția lui Mihai Viteazul.
- Despina, din greacă, „doamnă, stăpână”, soția lui Neagoe Basarab.
- Chiajna, doamna despre care ați citit în nuvela lui Odobescu.
- Elina, soția lui Matei Basarab.
- Bălașa, fiica lui Constantin Brâncoveanu, al cărei nume îl poartă o biserică din București.
- Smaranda, de la smarald. Așa o chema și pe mama lui Ion Creangă.
- Zamfira, de la safir.
- Safta, nume vechi, auzit odinioară prin casele boierești și prin sate.
Unele sunt rare azi. Oltea, Stanca sau Bălașa cer părinți hotărâți. Ruxandra, Smaranda și Despina se poartă însă fără nicio greutate.
Nume din basme, din cântece și din cărți
Ileana e Cosânzeana din povești. Sânziana e zână, floare galbenă de vară și eroina lui Alecsandri. Doina e chiar cântecul. Mioara trimite la baladă, iar Ozana e râul „cea frumos curgătoare” din amintirile lui Creangă. Rodica e numele unei poezii de Alecsandri, iar Irinuca e un personaj din aceleași amintiri din copilărie.
Sunt nume pe care copilul le va regăsi la școală, în manualul de română. Pentru o fetiță e o bucurie să-și vadă numele tipărit într-o poezie.
Nume culese din grădină și de pe câmp
Româna a făcut prenume din aproape orice floare. Sensul e la vedere și e greu să nu fie frumos.
- Brândușa, floarea care iese primăvara devreme și toamna târziu.
- Viorica, de la viorea.
- Lăcrămioara, floarea albă de mai.
- Crina, de la crin.
- Violeta, de la violetă.
- Narcisa și Camelia, la fel de limpezi.
- Margareta, floare la noi, „perlă” în greaca din care vine.
- Mălina, de la mălin.
- Dalia și Anemona, mai rar alese.
- Florica, Florina și Floarea, cu floarea întreagă în nume.
Tot din natură vin Aurora, latinescul pentru zori, și Stela, „stea”.
Nume românești care sunt cuvinte cu sens bun
Aici traducerea nu mai e necesară, sau e la un pas.
Luminița e lumină mică. Lucia, din latină, spune același lucru. Bucura vine de la bucurie. Domnica înseamnă „a Domnului” și e rudă cu duminica. Dorina e pusă de obicei lângă „dor”. Speranța e chiar cuvântul. Victoria înseamnă biruință, Felicia înseamnă „fericită”, Letiția „bucurie”, Constanța „statornică”. Eva, din ebraică, înseamnă „viață”.
Câteva dintre ele au trecut printr-o perioadă în care păreau nume de mătuși. Lucia, Eva și Victoria au ieșit deja de acolo și se aud din nou la copii mici. Luminița și Dorina își așteaptă rândul.
Nume iubite, la care sensul rămâne o întrebare
Raluca și Miruna sunt românești prin folosire îndelungată. Pentru amândouă, explicațiile diferă de la o carte la alta, așa că nu vă dăm una drept sigură. Dacă vă place cum sună, e destul. Un nume poate fi frumos și numai prin oamenii care l-au purtat.
Cum potriviți sensul cu sunetul
Sensul se spune rar, sunetul se aude zilnic. Rostiți numele lângă numele de familie și ascultați unde cade accentul. Lăcrămioara e lung și cere un nume de familie scurt. Ana, Eva sau Zoe merg cu orice, dar pot părea prea scurte lângă un nume de familie dintr-o silabă.
Gândiți-vă și la alint. Smaranda devine Anda sau Smărăndița, Ruxandra devine Ruxi, Ecaterina devine Cati. Dacă forma de alint vă place mai mult decât numele, puteți pune direct forma aceea. Așa au ajuns în acte Catrinel și Oana.
O soluție veche e perechea. Un prenume de calendar lângă unul din grădină sau din basm, ca Maria Sânziana sau Ana Brândușa. Fetița are și sărbătoare, și un nume numai al ei.
Ce faceți acum
Luați din fiecare secțiune câte un nume care v-a făcut să zâmbiți. Scrieți lângă el, cu cuvintele voastre, ce înseamnă sau de unde vine. Dacă explicația vă iese ușor și v-ar plăcea să i-o spuneți cândva fetiței, numele acela merită păstrat pe lista scurtă.